Trinky trinky ;DD

Happy birthday to me 😀 Nda nda . Aricică azi e omagiată))

Felicitări tuturor şcolarilor cu ultimul sunet 😉


Anunțuri

Happy one year!

Exact cu un anişor în urmă am încercat gustul iubirii.Deja suntem mărişori. Am început să păşim încetul cu încetul…primele aşa zisele cuvinte au fost iub –de la iubire, înţe-de la înţelegere şi respect,aşteptare,dor.Taaaaare greu ne-a fost. Şi încă o să ne fie(of course!this is life…).Mi-aduc aminte acea prima seară. 😀 Vaaaaaai,sărmanele noastre inimioare. 😀 Acuma ne uităm în urmă şi rîdem)Nda…

Mulţumesc pentru împlinirea sufletească,pentru dragostea împărtăşită,pentru cuvintele dulci, pentru mesajele frumoase în fiecare dimineaţă (timp de un an de zile).,pentru privirile sincere,pentru încurajare, pentru surprizele frumoase…(aş putea scri la infinit!)

only  yours

te iubesc.

Stare.

Şi iată…suntem pe ultima sută de metri.Pregătiri de examene,emoţii,regrete (poate).Ţin să-i urez muuultă muuultă baftă Cătălinei  aka bubu(şi tuturor celor cu examene şi teste ).Toutul are să fie bine  şi staaaai că vine vacanţa aia maaaare.Cu muuulte nebunii şi  distracţii.Să deschidem încetul cu încetul(dar sigur) o nouă pagină din cartea vieţii noastre.Cu siguranţă o să avem parte de surprize.Rămîne doar să sperăm să fie din alea plăcute 😀

Visînd sau amintindu-mi

Se făcea că eram doar tu şi eu.TU şi EU. Aveai ca de obicei cămaşa aia de un alb splendid…care se vedea perfect pe pielea ta bronzată.Peste liniile corpului meu  era lăsată o rochie.Movul ei iţi înnebunea privirea.Imaginea lacului păşind în noapte se potrivea perfect cu starea noastră.Steaua dăruită de tine în cel de-al şaisprezecelea an în lumea asta crudă, ne veghea fiecare părticică a fericirii şi a durerii.Ne aveam pur şi simplu unul pe altul…şi nu mai aveam nevoie de nimic.Braţele tale puternice mă protejau perfect de haina nopţii.Eram copilaşul ce avea nevoie să fie ţinut stîns la piept pentru a fi sigur că nu rămîne singur.În ritmuri senzuale mă sărutai….
Caldul şi dulcele buzelor tale…trezea fiori,fiori plăcuţi,aşteptaţi,aşteptaţi de atîta timp..Aveam nevoie de o desprindere totală de lumea reală,măcar pentru cîteva momente.Îmi ofereai totul în palme.Iar pe pipetul tău,se năştea o nouă zi… cu noi aventuri.Şi din nou împreună.

Adevăr sau…?

Mîncăm,dormim,zimbim,plîngem….din mers.Fiecare ne grăbim să facem acele lucruri,fără de care noi credem viaţa imposibilă!De ce simplu şi pur să nu zîmbim pentru că astăzi de dimineaţă am fost treziţi de un soare imeeeens… şi pentru că adormim liniştiţi pe sunetul picăturilor aidoma mărgăritarilor?DE CE?

Zilnic,vedem zeci/sute/mii de feţe.Se gîndeşte oare cineva din ce cauză  un copil la colţul străzii plînge?Suntem mult prea indiferenţi pentru a ” ne mai bate” capul cu un ‘‘smiorcăit”.Merge o goană continuă după bani,palate,insule…pînă şi luna de pe cer va fi scoasă în vînzare curînd(!!!).

Dar…cînd ne bate o boală cruntă la uşă(Doamne fereşte!),ce facem noi cu tonele de aur?Cumpărăm oare acele feţe zîmbitoare(care de fapt ne zîmbeau banilor noştri)?Mai avem pe cineva în preajmă?

Pe lumea cealaltă,ne umplem sicriul cu diamante???

Ah…suflete pierdute,murdare,neîngrijite,scîrboase(chiar)!!

Asemuiez viaţa umană cu un tren…unul luuuung.Dacă reuşeşti să-l prinzi la timp,guşti şi tu bucăţica de fericire.

Poate că uneori sunt prea realistă.Mda.