Visînd sau amintindu-mi

Se făcea că eram doar tu şi eu.TU şi EU. Aveai ca de obicei cămaşa aia de un alb splendid…care se vedea perfect pe pielea ta bronzată.Peste liniile corpului meu  era lăsată o rochie.Movul ei iţi înnebunea privirea.Imaginea lacului păşind în noapte se potrivea perfect cu starea noastră.Steaua dăruită de tine în cel de-al şaisprezecelea an în lumea asta crudă, ne veghea fiecare părticică a fericirii şi a durerii.Ne aveam pur şi simplu unul pe altul…şi nu mai aveam nevoie de nimic.Braţele tale puternice mă protejau perfect de haina nopţii.Eram copilaşul ce avea nevoie să fie ţinut stîns la piept pentru a fi sigur că nu rămîne singur.În ritmuri senzuale mă sărutai….
Caldul şi dulcele buzelor tale…trezea fiori,fiori plăcuţi,aşteptaţi,aşteptaţi de atîta timp..Aveam nevoie de o desprindere totală de lumea reală,măcar pentru cîteva momente.Îmi ofereai totul în palme.Iar pe pipetul tău,se năştea o nouă zi… cu noi aventuri.Şi din nou împreună.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Visînd sau amintindu-mi&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s