Cînd vine prea repede (dimineaţa)

Ştii,îmi spuneai că mi-ar fi greu să trăiesc ştiind departe tot ce am acum. Adevărat. Însă,mult mai greu îmi e ştiind departe( mult prea departe ) visele cu care mă hrănesc. Ne despart un cer senin şi cald de vară,un copac verde , în floare , un soare fierbinte, oameni cu inimi din gheaţă.

Ştii,m-am pierdut în mine,în idei aiurite,în iarna asta grea,în soarele ăsta mult prea zgîrcit,în lumea asta proastă !

Ştii,dacă-ai veni acum şi mi-ai atinge fruntea cu buzele tale fierbinţi,cu siguranţă aş uita cuvîntul tristeţe.

Ştii,n-am nevoie de picături venite din cer pentru a-ţi demonstra ce-i sinceritatea pură–vor fi suficiente lacrimile mele..

Ştii,poate doar aberez,însă o fac din inimă.

Ştii,doar ţie îţi spun cînd într-adevăr îmi este greu,cînd disparea pofta de viaţă.

Ştii,uneori dimineaţa vine prea repede,iar noi-noi iarăşi suntem nevoiţi să-mbrăcăm haina de culoare cu a tuturor.

Ştii,tu chiar îmi curgi prin vene cu un ritm nebun.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Cînd vine prea repede (dimineaţa)&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s