20.06

Suntem oare pregătiți să renunțăm la un ceva în care am investit timp, distanță, emoții, sentimente ( pînă la urmă) ? Fără a ne uita în urmă, fără pic de regret… Probabil e tipic omenește să ne fie frică de sfîrșituri și de noi începuturi. De exemplu, suntem noi oare deplin pregătiți în fața unui drum ce înseamnă carieră, să facem față tuturor obstacolelor? – nu, dar o începem. Sau suntem  oare noi gata de a apăsa butonul start într-o viață ultra amoroasă ( da, e evident că nu alegem noi momentul ăla), cu mult tam-tam? –iarăși nu, dar mulți o fac pentru a nu cădea pradă plictiselii, aș spune.

 Exact. p l i c t i s i t ă.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;20.06&8221;

  1. Nu ştiu dacă e vorba neapărat de plictiseală.. ci mai degrabă ne este frică să trăim în singurătate. Avem nevoie de oameni alături de noi, avem nevoie de socializare, de trăiri.. cu asta ne hrănim.
    Pur si simplu facem aceşti paşi pentru că nu avem încotro. Nu ne dorim cu siguranţă o viaţă de singuratici.
    Dacă da, atunci ne facem bagajul şi plecăm în munţi! 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s