Îmi place imprevizibilul, dar…

Pe măsură ce trece timpul, mă  conving  că marea majoritate dintre muritori nu au spre ce tinde. Da, cică ar trebui să avem acel plan al zilei în subconștient, să ne ținem strîns de el, sau dimpotrivă, să facem lucruri trăsnite, DAR mulți nici măcar nu au vise. Mă ia groaza cînd îmi imaginez. Să trăiești fără a-ți permite luxul de a tinde spre ceva, spre a evolua, spre a atinge înălțimi impresionante. 

De ce trebuie să te limitezi la  a te căsători la 19 ani,  a da viață unui copil imediat după FASTUOASA  nuntă de care ai avut parte și mai  apoi ce ? Ce urmează să se întîmple? 

Pe mine mă distrug așa gînduri. 

Tu doar știi că poți mai mult. Încearcă să speri. De aici vine totul…

P.S. Nu încerc să-i judec pe cei care s-au căsătorit la 19 ani. 

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Îmi place imprevizibilul, dar…&8221;

  1. Cateodata, ma intreb si eu acelasi lucru: de ce nu avem curajul de a progresa, de a ne dori mai mult de la viata?
    Probabil unii dintre noi nu vor sa realizeze mai mult. Se multumesc cu ceea ce „au in farfurie”.
    Eu nu am de gand sa-mi traiesc viata, intrebandu-ma: „oare de ce nu am incercat? oare de ce nu mi-am dat silinta?”.
    Frumos articol. Chiar mi-a placut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s