respiră

Îmi atingea  ușor  buzele-mi uscate de realitate oferindu-le o culoare profundă. Dezbrăcîndu-mi  plăpînd haina sufletului decolorată de  întunericul în care riscam să cad, mă lua cu el într-o nouă dimensiune.  Îmi acoperea ochii, evitînd astfel stagnarea mea în fața acestui drum lung ce urma să îl parcurgem. Eram răvășită din cauza acelor sunete, care nu făceau decît să mă  adîncească în îmbrățișările lui pentru a mă simți ocrotită. Acele două brațe puternice luînd poziția unui colac, mă salvau de fiecare dată cînd mă invadau sentimentele groaznice.  Era ceva deosebit. În miros, în mișcări, în priviri. Este. 

este al meu el.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s