Găsește-mă

Am momente cînd îmi este spintecat sufletul în mii de firicele de praf. E ca și cum te lovești cu degetele de perete. Sau ca și cum te trezești la ora 12:35 cu dureri acute de oase. Sau ca acea durere cînd stai culcată doar pe partea dreaptă ( că, na, îți păzești inima ).

Mi-e dor de mirosul de tei, de gingășia lalelelor, de culoarea liliacului și de acea imagine a castanilor în floare.

Prea s-a instalat comod  cenușiul ăsta ce vrea să ne inunde complet.

Prea am uitat noi frumusețea soarelui. Să deschizi ochii dimineața surîzînd pentru că îți gîdilă nasul acea lumină dădătoare de speranță.

Eu am nevoie să fiu motivată pentru a păși spre mîine.

Eu chiar n-am cum depăși iarna fără de ajutorul tău.

Întinde-mi brațul spre salvarea mea.

Oferă buzelor mele acel roșu  pofticios.

Oferă-te…

Anunțuri

parcurgere

De fapt, cu toții știm ce este viața, cum să o trăim corect, ce să facem ca să  cunoaștem prosperare, succes , rezultate frumoase în tot ceea ce facem. Trebuie doar să deschidem un pic mai tare „ochii”. NU trebuie  să fii orb ca să nu vezi ce te înconjoară.  Să nu mai vorbesc  de a auzi. Avem un rol bine determinat. NU întîmplător  te-ai născut în RM sau în State, într-o maternitate fițoasă sau într-o cocioabă la o margine de sat uitat. Da, e adevărat că suntem stăpîni pe ceea ce facem, dar tind să cred că, atunci cînd simți că explodezi de fericire, sau ( de ce nu?) din contră, te prăbușești de durere, strigi cu fața la cer la Dumnezeul tău.   Prioritar pentru noi ar trebui să fie acea fracțiune de secundă  de dimineață, cînd deschidem ochii, lenoși și  neînțelegînd „ de ce  iarăși  eu? de ce iar să merg la școala aia gri/ serviciul unde șeful e iarăși nervos ?”. Dar dacă privim prin prisma faptului că mai avem parte de încă o zi ? Îți imaginezi, mă , 24 de ore ?! e wow. 

E primăvară și se face simțită pe pielea mea. Eram obosită de iarnă, dar a trecut mai repede decît m-am așteptat ( parcă). De fapt, toate zilele trec repede (deja). NU mai știu noțiunea timpului.  Parcă e ok și parcă nu.

Mereu Eu,

mereu Aceeiași,

ducîndu-ți dorul.

Sweet morning

Se conturează încet-încet imaginea unei dimineți de primăvară. 4.18 a.m. Luna  îmi mai încîntă privirea cu prezența ei grațioasă pe cer,parcă-ar fi triumful dragostei noastre. Pleoapele refuză să se mai întîlnească în această oră matinală. Liniște întreruptă de vocea bolnavă ce-mi domină gîndurile. Amorțire totală. De parcă și acele blocuri  înalte sunt lipsite de viață,dar cuprinse de magie. Dacă-ar fi s-aleg o parte a celor 24 de ore,cu siguranță aș opta pentru o astfel de dimineață primăvăratică,cînd poți savura din plin acea singurătate plină – plină de emoții  colorate ce determină sufletul să se miște-n ritmuri nebune.

Și e încă o dimineață în care văd,aud, gust, ating VIAȚA.

 

Pozitivă(?)

Seara bună de ici din PC’ul Bunei dispoziţii
Da da… vă invit cu paşi grăbiţi (dar siguri) să păşiţi.
Să lăsăm gîndurile legate de serviciu,examene.
Să vedem totul în culori roze.
Să deschidem laaaaarg geamurile sufleţelelor.
Să lăsăm fericirea să ne inunde venele obosite (de acuma) de rutină.
tuturor care-şi serbează ziua de naştere!!!
Vă pupă Irinuţea !